nexus

Acasa Ialoveni

Ialoveni

- Anul fondării – 1436

- Statut de oraş – anul 1994

- Populaţia – circa 18000 cetăţeni

- Suprafaţa totală - 31,65 km2

- Distanţa pînă la municipiul Chişinău - 12 km

 

Resursele naturale:

a) fondul funciar - 3.165 ha dintre care terenuri agricole – 1.678 ha

b) resursele acvatice – 18 ha: rîul Işnovăţ şi 2 iazuri

- Apartamente – 2000

- Case de locuit – 4500

 

- Instituţii de învăţămînt – 5

- Grădiniţe de copii – 2

- Instituţii de cultură – 3

- Camere-muzeu – 4

- Instituţii medicale – 3

- Farmacii - 7

- Filiale a 5 bănci comerciale

 

Sărbătoarea localităţii – Hramul Sfintei Cuvioase Parascheva, 27 octombrie.

Biserica „Sfînta Cuvioasa Parascheva” - monument de arhitectură din sec. XVIII-XIX.

 

Aşezarea geografică a oraşului

Oraşul Ialoveni este situat la nord de ecuator şi la est de meridianul 0 (Londra), în sud-estul Europei; în partea centrală a Republicii Moldova, la 46° 56' latitudine nordică şi 26° 27' longitudine estică. Localitatea se află aproximativ în mijlocul continentului şi se plasează aproximativ la jumătatea distanţei de la Oceanul Atlantic la vest şi munţii Ural la est, la distanţe aproximativ egale de la Ecuator şi Polul Nord. Localitatea este situată pe Cîmpia Europei de Est, pe Podişul Central Moldovenesc, Înălţimea Codrilor, subraionul de sud-est. Vatra localităţii se întinde pe o suprafaţă de 31,4 km patraţi.

Ialoveni se află la o depărtare de 35 km de rîul Nistru şi 12 km de municipiul Chişinău, capitala Republicii Moldova. Se învecinează cu localităţile Costeşti, Mileştii Mici, Piatra Albă, Dănceni, Sociteni, Durleşti şi orăşelul Codru.

Relieful localităţii s-a format după regresiunea Mării Sarmatice, dispărute în urmă cu circa 5 milioane de ani. El este variat: şesuri alternînd cu coline, văi cu rîpe, povîrnişuri, platouri. Valea cea mai mare aparţine rîului Işnovăţ, care traversează oraşul în direcţia de la nord-vest spre sud-vest. Dealul Comarnic, care se află în partea de sud-vest a localităţii, este cel mai înalt din împrejurimi – 190 m deasupra nivelului Mării Negre.

Clima în zona localităţii Ialoveni este temperat-continentală, caracterizîndu-se prin veri calde şi lungi (temperatura medie în iulie – 20-33 °C cu cantităţi scăzute de precipitaţii, iernile cu temperatura medie în ianuarie – 5,5-15 °C.

 

Scurt istoric al oraşului Ialoveni

Originea oraşului îşi face obîrsia din secole străvechi. Descoperirile arhiologice demonstrează că în sec. III-IV e.n. pe teritoriul actualei localităţi existau aşezări omeneşti datînd cu epoca antică tîrzie, făcînd parte din cultura Sîntana de Mureş-Cerneahov. Se presupune, că sub presiunea barbarilor, aşezările autohtonilor au fost părăsite, ca mai tîrziu oamenii să se reîntoarcă. În cadrul cercetărilor arhiologice întreprinse în contextul efectuării pereghezei s-au descoperit în raza actualei localităţi 3 aşezări cu vestigii arhiologice datînd din perioada secolelor 15-18.

Dintr-o copie de pe un ispisoc sîrbesc, datat cu anul 1528, aflăm despre satele din zona Cheilor Işnovăţului şi anume: satul din sus de capul Cheilor (care este la sud-estul localităţii actuale unde se îngustează albia rîului Işnovăţ) şi satul de jos din capul Cheilor Işnovăţului, că proprietarul satului a fost Laşco din Işnovăţ care a avut o carte de proprietate de la Ilieşi Voevod domnul ţării Moldovei (a domnit1432-1433 şi 1435 –1436). Satul situat mai sus de aceste Chei a fost identificat cu localitatea Ialoveni modernă. Vechimea istorică a satului Ialoveni, cunoscut iniţial cu numele de satul mai sus de capul Cheilor, convenţional poate fi raportată la anul 1436.

Denumirea Ialoveni a localităţii apare mult mai tîrziu, prima pomenire fiind găsită într-un document de vînzare datat cu 16 aprilie 1639 şi în alt document din 9 septembrie 1643. Primii moştenetori ai acestor locuri au primit pămînt pustiu, de ţelină. Posibil ca numele localităţii să se tragă de aici, deoarece cuvîntul ialoviţa, de provenenţă sîrbo-harvată, are şi sens de pămînt înţelenit.

Evoluţia administrativ teritorială începe în 1566, cînd Moldova feudală a fost pentru prima dată împărţită în ţinuturi, iar începînd cu secolul XIX – în judeţe. Recesămîntul din anul 1774 a înregistrat 20 de ţinuturi, localitatea Ialoveni făcînd parte din ţinutul Orhei-Lăpuşna. Pe parcursul anilor 1812-1918 satul Ialoveni, ca şi întreaga Basarabie, se află sub stăpînirea Rusiei ţariste. Satul Ialoveni se afla pe atunci în componenţa judeţului Chişinău.

De la 27 martie 1918 şi pînă la 27 iunie 1940, precum şi între iunie 1941 şi august 1944 Basarabia s-a aflat în componenţa Statului Român, localitatea Ialoveni făcînd parte din plasa Costeşti, judeţul Lăpuşna. În timpul regimului sovietic, teritoriul Moldovei deseori era supus împărţirii în diferite subunităţi teritoriale. Din august 1944 pînă la 24 februarie 1956 satul Ialoveni se afla în componenţa judeţului Chişinău, raionul Chişinău. Apoi judeţele au fost anulate, raionul Chişinău a fost desfiinţat şi Ialoveni este inclus în raionul Kotovsk, în componenţa căruia s-a aflat pînă la finele anului 1962. Iar la 2 ianuarie 1963 a fost inclus în componenţa raionului Anenii Noi, în următorul an - 1964 – în raionul Străşeni.

La 25 martie 1977 denumirea localităţii se schimbă în Kutuzov, concomitent localitatea fiind reorganizată în aşezare de tip orăşenesc şi ridicată la rangul de centru raional. În anul 1989, cînd Moldova a obţinut independenţă şi a păşit pe calea democratică, la cereriile adresate de cetăţeni, localităţii i-a fost restabilită vechea denumire Ialoveni. Începînd cu 7 decembrie 1994 Ialoveni are statut de oraş, iar la 27 decembrie 2001 este reorganizat în centrul rational Ialoveni.

 

Hramul oraşului Ialoveni

În fiecare an la 27 octombrie, de ziua Sfîntei Cuvioasa Parascheva, în Ialoveni se sărbătoreşte Hramul localităţii. În această zi la biserica ce-I poartă numele se slujeşte un serviciu divin, iar pe parcursul zilei sunt organizate diverse activităţi cultural-sportive, sărbătoarea finalizează cu hora de sărbătoare cu participarea artiştilor locali şi din republică. Un element deosebit al sărbătorii este focul de artificii. A devenit o frumoasă tradiţie ca anume în această zi semnificativă pentru localitate să fie sfinţite şi date în exploatare diverse obiecte de menire social-culturală, să fie organizate expoziţii şi concursuri. La activităţile organizate participă oaspeţi din localităţile vecine şi de peste hotare.

 

Localităţi înfrăţite cu oraşul Ialoveni

Fiind conştienţi de importanţa şi rolul dezvoltării relaţiilor dintre diferite localităţi, colaborării în diferite domenii, administraţia publică locală a oraşului Ialoveni a întreprins acţiuni de colaborare şi înfrăţire cu următoarele localităţi:

-        comuna Topraisar, judeţul Constanţa, România (acordul de înfrăţire a fost semnat la 26 iulie 2001);

-        comunele Force şi Montefortino din Italia (acordul de înfrăţire a fost semnat la 2 august 2002);

-        gmina Lesznowola, Polonia (acordul de înfrăţire a fost semnat la 30 iunie 2004);

-        oraşul Pocheon, Republica Coreea (acordul de înfrăţire a fost semnat la 20 noiembrie 2005);

-        comuna Tomeşti, România (acordul de înfrăţire a fost semnat la 27 octombrie 2008);

-        oraşul Radnevo, Republica Bulgaria (acordul de înfrăţire a fost semnat la13 decembrie 2008).

Aceste acorduri de au fost ratificate de Consiliul orăşenesc Ialoveni.

 

 


Curs valutar

  oferit de: cursbnm.md

nexus