Analiză// Stoianoglo, în fața adevărului. Falsuri și inadvertențe ale candidatului PSRM la dezbaterile cu Maia Sandu

Candidatul la funcția de președinte al R.Moldova, Alexandr Stoianoglo, a folosit mai multe narațiuni false și inadvertențe în cadrul dezbaterilor din 27.10.2024 cu contracandidata sa, Maia Sandu.

Începând de la gazele din Rusia și proiectele realizate de Uniunea Europeană și România în R.Moldova, până la relațiile sale cu Platon, dosarul „kuliok” și așa-zise „represalii împotriva oponenților politici”, Stoianoglo a încercat să-și spele imaginea, acuzând Maia Sandu și guvernarea PAS de multiple ilegalități și lipsa de acțiuni.

Gaze din Rusia

Chiar în debutul dezbaterilor, Stoianoglo a preluat retorica socialiștilor și grupării „ȘOR”, precum că R.Moldova continuă să consume gaze naturale din Rusia, doar că prin intermediari din statele europene. Declarația respectivă a fost anterior promovată de socialistul Igor Dodon, cel care l-a înaintat pe Stoianoglo la funcția de președinte, dar și combătută de organele specializate.

Mai exact, directorul SA „Energocom”, Victor Bînzari, declara anterior că proveniența gazelor livrate în R.Moldova poate fi aflată, inclusiv, din contractele de achiziție. Mai mult, există și certificate eliberate de instituții europene, care confirmă faptul că gazul livrat în R.Moldova este de origine non-rusească.

„Dacă este să vorbim despre compania din România care a livrat gaz și care are acces la surse de extragere a gazului, oare putem spune că această companie care extrage gaz în România, l-a vândut altcuiva pentru a procura gazul rusesc pe care să-l vândă Republicii Moldova? Sau companiile care vând gaz lichefiat, extras din mai multe țări, și îl vând Energocom-ului, oare ei vând gaz rusesc?”, a menționat anterior demnitarul pentru Deschide.MD.

„Lipsa” proiectelor de dezvoltare a infrastructurii

Un alt fals tirajat de Stoianoglo se referă la faptul că în toți acești ani autoritățile nu au construit nimic în R.Moldova. Răspunsul la declarația respectivă i-a dat chiar Maia Sandu, care a spus că Stoianoglo minte când face astfel de afirmații.

„Practic în fiecare localitate se contruiesc apeducte, sisteme de canalizare, se repară drumuri, grădinițe, case de cultură. Oamenii știu acest lucru – nu trebuie să le spuneți dumneavoastră”, i-a răspuns președintele.

Mai mult, prin intermediul proiectelor realizate în perioada 2022-2024 în cadrul programului „Satul European”, peste 1 milion de cetățeni beneficiază acum sau urmează să beneficieze de condiții mai bune. Doar în 2024, Guvernul a aprobat spre finanțare 612 proiecte prin intermediul programului, cu o valoare totală de 2,8 miliarde de lei.

Falsuri despre proiectele investiționale realizate de România

La dezbatere, Alexandr Stoianoglo a declarat că în ultimii ani, practic, nu au fost realizate niciun proiect investițional regional cu România care ar putea apropia R.Moldova de UE.

Pe parcursul ultimelor 30 de ani, indiferent de clasa politică care se afla la guvernare la Chișinău, România a fost și este cel mai important și fidel susținător al integrării europene a R.Moldova. În toți acești ani, România a alocat sume enorme de bani pentru construcția de poduri, reparația a peste 1000 de grădinițe, finanțarea unor proiecte culturale, procurarea autobuzelor școlare pentru instituțiile de învățământ din mediul rural.

Represalii împotriva opoziției

În cadrul dezbaterilor, Stoianoglo a acuzat-o pe Maia Sandu că ar fi pus la cale „represalii inevitabile împotriva opoziției în cazul victoriei sale în scrutinul prezidențial. Intenționat sau nu, dar Stoianoglo a refuzat să pronunțe numele celor la care s-a referit președintele. În speță, este vorba de gruparea „Șor”, condusă de fugarul penal Ilan Șor, care, executând ordinul Rusiei, a mituit sute de mii de moldoveni în cadrul alegerilor din 20 octombrie – fapt confirmat și de Maia Sandu, potrivit căreia autoritățile sunt obligate să ia măsuri atunci când democrația este călcată în picioare, iar justiția nu-și face treaba. 

Privet, Slava!

În cadrul dezbaterii, Alexandr Stoianoglo a respins și afirmația precum că ar avea „relații” cu Veaceslav Platon. Totuși, este necesar de amintit de faptul că în 2021, soția lui Stoianoglo a devenit asociată la două companii din Ucraina – Verlok Development Inc şi Jet Business Limited – în spatele cărora se află Platon.

Chiar dacă Platon și Stoianoglo au acuzat că aceste acțiuni au fost regizate la comanda oponenților săi și, în realitate, soția lui Stoianoglo nu are nimic cu companiile respective, jurnaliștii RISE Moldova scriu că aceasta continuă și în prezent să figureze ca beneficiară a unei cote de 25% din capitalul Jet Business Limited, în timp ce la 75% din capital beneficiar figurează Veaceslav Platon.

Să ne amintim și de secvențe video apărută în anul 2020 de la audierea lui Platon de către Stoianoglo, când procurorul general de atunci se adresează condamnatului Platon cu „privet (salut), Slava!”, sugerând că cei doi ar avea relații amicale.

Aderarea la UE nu înseamnă aderarea la NATO

În timpul dezbaterilor Alexandr Stoianoglo a vorbit și despre „experiența europeană” a României, întrebând Maia Sandu ce consideră ea mai important la acest capitol pentru R.Moldova – adoptarea de către România a Cartei Europene a Limbilor Regionale și Minoritare sau aderarea la NATO.

La acest capitol ar trebui să menționăm că aderarea României la NATO nu are nimic cu aderarea la UE, și asta pentru că Bucureștiul s-a alăturat Alianței Nord-Altlantice cu circa trei ani înainte ca să devină membru al marei familii europene.

La conducerea R.Moldova trebuie să fie un român pentru ca drepturile minorităților etnice să fie respectate

Fie din cauza emoțiilor, fie că Alexandr Stoianoglo are cetățenia română și chiar crede în ceea ce spune, în cadrul dezbaterilor de azi acesta a făcut o declarație care, puțin probabil, că va fi înțeleasă corect de electoratul său. Publicăm mai jos declarația candidatului PSRM la funcția de președinte:

„Pentru ca în Moldova limbile ucraineană, rusă, bulgară sau găgăuza să fie apărate, nu trebuie să fii „mâna Moscovei”, așa cum mă acuzați. Este de ajuns să fii cetățean consecvent al României”, a spus acesta.

Alinierea Turciei la sancțiunile împotriva Rusiei

Un alt subiect abordat de Stoianoglo se referă și la decizia Turciei, în calitate de membru NATO, de a nu se alătura la sancțiunile occidentale împotriva Rusiei. Un comentariul detaliat la această afirmație îl oferă Stanislav Secrieru, consilier al Președintelui R.Moldova în domeniul apărării și securității naționale și secretar al Consiliului Suprem de Securitate, potrivit cărui Stoianoglo a demonstrat nu doar proasta informare, dar și lipsa totală de înțelegere a politicii externe al actorului regional important cum este Turcia.

„În primul rând, deși nu s-a aliniat oficial, Turcia respectă sancțiunile, deoarece nu vrea ca sectorul său privat să sufere de efectul secundar al sancțiunilor (pierderea accesului la piața Occidentală). În al doilea rând, Turcia a livrat armament Ucrainei și construiește o uzină de producție a dronelor în Ucraina. Turcia nu vrea ca Ucraina să piardă acces la Marea Neagra și nu vrea dominarea Mării Negre de către Rusia. Un candidat prezidențial care nu înțelege procese internaționale, politica externă a statelor vecine și repetă doar clișee, va dăuna grav intereselor cetățenilor și intereselor naționale în ansamblu”, a scris oficialul.

Investiții pe criterii politice

Altă narațiune falsă folosită de Stoianoglo în cadrul dezbaterilor se referă la faptul că banii oferiți de partenerii externi sunt alocați strict pe criterii politice, iar Găgăuzia ar fi avut de suferit cel mai mult de pe urma acestor acțiuni – fiind una dintre cele mai prejudiciate regiuni. Un răspuns la acest fals îl oferă chiar Maia Sandu, potrivit căreia această declarație vine să dezbine societatea.

„Este o narațiune falsă, îndreptată pentru dezbinarea cetățenilor. Dacă o să vă uitați la cifre, o să vedeți că în Găgăuzia s-a investit mai mult decât în alte regiuni. Nu spun că este rău – îmi doresc ca să putem investi peste tot, cât mai mult”, a declarat șeful statului.

Nu-i important ce era în „kuliok”

Acum trei ani, fiind încă procuror general, Alexandr Stoianoglo declara că este convins că Vlad Plahotniuc i-ar fi transmis lui Igor Dodon o sumă de bani în anul 2019, însă acest lucru nu poate fi demonstrat. Acum, însă, acesta susține că acest fapt nu este important.

„Nu este important, au fost acolo bani sau nu, este important că dosarul a fost pornit ilegal. Toate acțiunile au fost făcute în afara procesului penal”, a declarat el.

Stoianoglo și „oponenții politici”

Un ultim mesaj la care dorim să atragem atenția se referă la afirmațiile lui Stoianoglo, precum că în perioada când acesta a deținut mandatul de procuror general (29 noiembrie 2019 – 5 octombrie 2021), nu au fost pornite dosare în privința oponenților politici.

Posibil fostul șef al PG și are dreptate, însă tot în acea perioadă Stoianoglo nu a întreprins nimic în privința celor care încălcau legea și sechestrau deputații. Să ne amintim de cazul „Gațcan”, când deputatul socialist din acea perioadă, Ștefan Gațcan, a anunțat că părăsește PSRM și aderă la Pro-Moldova, condusă de Adrian Candu. La scurt timp, Gațcan a fost prins pe coridoarele Parlamentului și sechestrat de un grup de deputați socialiști care l-au dus ulterior într-o direcție necunoscută.

După câteva secvențe video cu apariții prin vii și livezi, Gațcan revine în Parlament și revine în fracțiunea PSRM. Cazul respectiv așa și nu a fost investigat și doar cei implicați cunosc cum Gațcan a fost întors în „familia socialistă”.

În concluzie, dezbaterile dintre Alexandr Stoianoglo și Maia Sandu au reliefat o serie de falsuri și inadvertențe utilizate de Stoianoglo. Într-o perioadă în care R.Moldova este într-un proces intens de modernizare și integrare europeană, aceste dezbateri au arătat clar importanța faptelor concrete în fața promisiunilor populiste sau acuzațiilor nefondate.

Sursa: deschide.md