Colaj foto: Ilie Ionaș, primar de Costești, și Andrei Strah, Secretar general adjunct al Guvernului

Amalgamarea primăriilor: oportunitate sau risc? Discuție cu Ilie Ionaș, primar de Costești, și Andrei Strah, Secretar general adjunct al Guvernului

La 17 decembrie 2024, Consiliul sătesc Costești a adoptat o decizie prin care invită satele din apropiere să ia în considerare o fuziune voluntară. Propunerea a venit din partea primarului Ilie Ionaș și vizează satele Hansca, Molești, Pojăreni, Cigîrleni, comunele Zîmbreni, Mileștii Mici, precum și comuna Lipoveni din raionul Cimișlia. În cadrul aceleiași decizii, a fost aprobată și crearea unui grup de lucru format din reprezentanți ai administrației publice locale, care va susține procesul de amalgamare voluntară a administrațiilor locale vecine și va pune în aplicare mecanismele prevăzute de lege în acest sens. Decizia finală privind amalgamarea propriu-zisă urmează să fie luată de consiliile locale implicate, după finalizarea consultărilor și analizelor, într-un interval de 4-7 luni de la decizia de inițiere.

La momentul actual, procesul de amalgamare voluntară a unităților teritorial-administrative este în plină desfășurare în țara noastră. Participarea benevolă a primăriilor vine ca răspuns la provocările comune ale localităților mici, cum ar fidepopularea, resursele financiare limitate, capacitatea administrativă redusă și dificultățile în gestionarea infrastructurii sau furnizarea serviciilor publice esențiale. De asemenea, procesul este sprijinit de Guvern și de parteneri internaționali activi în domeniul administrației publice locale.

În același timp, amalgamarea ridică și întrebări practice: care sate trebuie să participe, ce beneficii concrete sunt propuse și cum vor fi gestionate necesitățile comunităților mai mici? Despre avantajele administrative și economice, dar și despre temerile legate de pierderea autonomiei locale, am discutat cu Ilie Ionaș, primarul satului Costești, și cu Andrei Strah, Secretar general adjunct al Guvernului.

Domnule primar, Consiliul local Costești a inițiat procedura de amalgamare și a invitat șapte unități administrativ-teritoriale să fuzioneze benevol. În decizia respectivă se menționează că dumneavoastră ați fost inițiatorul acestui proces. Cum v-a venit această idee și care este motivația din spatele propunerii?

Ilie Ionaș: Am experiență în afaceri și întotdeauna am căutat optimizarea proceselor. Când am preluat funcția publică, am analizat situația actuală, am studiat exemplele din alte țări și am realizat că și administrația publică are nevoie de eficientizare. M-am interesat dacă există o astfel de posibilitate și am aflat că se numește amalgamare voluntară. Mi s-a părut o idee bună și de aici a început totul. Am spus: „Hai să încercăm! Hai să vedem ce putem face!”.

V-ați consultat cu cineva înainte de a lansa invitația? 

Desigur. Iată domnul Strah ne-a povestit exact despre posibilitatea oferită în prezent, despre planul lansat, cu toate detaliile. 

Așadar, invitația s-a bazat pe metodologia Guvernului?

Da.

Și care a fost reacția din partea autorităților invitate? 

Am discutat cu majoritatea primarilor, cu excepția celui din Pojăreni. Conversațiile au fost mai mult filosofice: „Nu e momentul potrivit”, „Guvernul care va implementa această reformă va pierde alegerile, pentru că nu este populară”. Unii au spus că inițiativa nu ar trebui să vină de la un primar, ci de la Guvern, care ar trebui să spună clar: „De azi înainte, aceste localități vor fi împreună”. Aici am înțeles că nimeni nu vrea să își asume o decizie.

Care credeți că ar fi principalele beneficii pentru localitățile invitate?

Optimizarea resurselor financiare și a resurselor umane. După aceea, vom avea servicii publice mai eficiente pentru toate localitățile implicate.

Cum credeți că va influența amalgamarea serviciile publice și accesibilitatea acestora? 

Un exemplu concret: în Costești, avem agenți economici privați care se ocupă de salubrizare. Primăria nu colectează gunoiul, ci o firmă privată. În alte sate, gunoiul este strâns în saci, dar la noi avem tomberoane, ceea ce este mult mai eficient și comod. Nu cred că este necesar ca primăria să gestioneze direct acest serviciu.

Credeți că ar fi bine să extindeți această practică?

Da. Și dacă s-ar extinde, probabil costurile ar scădea. De exemplu, la Costești, taxa pentru salubrizare este de 70 de lei, la Mileștii Mici – 80 de lei, la Cigîrleni – 70 de lei, iar la Zîmbreni – 35-40 de lei. Dacă am fi mai mulți, ar putea exista un tarif mai mic și un serviciu mai bun.

Până în prezent ați întâmpinat obstacole în încercarea de amalgamare? 

Da, desigur. Când am lansat procesul de inițiere, trei sau patru primari au ieșit cu declarații publice împotrivă. Și populația are temeri. Mulți percep amalgamarea ca pe o pierdere a primăriei: „Dacă ne unim, bătrânica din Zîmbreni va trebui să vină la Costești pentru a-și rezolva problemele”. Dar, de fapt, primarii nu doresc amalgamarea și influențează părerea cetățenilor în acest sens.

Deci, principala rezistență vine din partea primarilor?

Da, corect.

Dar ați primit și mesaje de susținere?

Da, am avut sprijin de la o parte din cetățenii din satele vecine. De exemplu, unii oameni din Hansca sunt de acord că satul e mic și nu e nevoie de primărie proprie. Cândva a și fost conducerea în Costești, doar că în perioada respectivă costeștenii nu s-au comportat exemplar cu vecinii. Acum oamenii se tem de o astfel de administrație.

Totuși, există o traumă?

Da, este o traumă istorică. Și cu Molești e la fel. Oamenii susțin că pe timpurile sovietice s-a construit împreună casa de cultură, spital, iar când s-a terminat colhozul, ei au rămas cu nimic în satele lor. Și la Pojăreni oamenii nu-și amintesc de bine cum au fost cândva cu Bardarul. Ei spun că nu vor să fie „vasali”. 

Dar care e viziunea dumneavoastră la momentul actual despre viitoarea unitate amalgamată? Cum o vedeți dumneavoastră? 

Dacă ne unim, vom deveni mai puternici, mai uniți, mai buni. Vom fi eligibili pentru proiecte importante, iar fondurile disponibile vor fi mai mari. Dacă vorbim de stimulentele pentru amalgamare din partea guvernului, după comasare am putea să ajungem la 52 de milioane de lei. De exemplu, dacă doar Hansca s-ar alătura Costeștiului, am putea primi 11 milioane de lei. Cu 4 milioane de lei necesari am putea aduce conducta de gaz în sat, ceea ce ar însemna un progres.

Un sat care are canalizare, apă și gaz, are altă valoare în țară. Chiar săptămâna trecută trei familii din Chișinău s-au mutat cu traiul la Costesti. Eu sunt foarte bucuros de fiecare dată când înregistrăm familii noi. La momentul de față, pentru noi e prioritar să finalizăm sistemul de canalizare început acum 12 ani. Putem spune că o unitate administrativă mare este mai atractivă și oferă mai multe opțiuni.

Vedeți posibilitatea de a extinde succesul Costeștiului și în celelalte sate?

Da, acesta este obiectivul principal.

Domnule Strah, oamenii sunt obișnuiți ca inițiativele majore să vină de sus, iar acum Guvernul le oferă posibilitatea de a decide singuri. Cum vedeți acest model de amalgamare voluntară?

Andrei Strah: Da, libera asociere este o noutate pentru Republica Moldova. De asta și procesul de reformă a administrației publice locale a început anume cu amalgamarea voluntară. Pentru că este foarte bine, inițial, să le dăm posibilitatea primarilor, consilierilor locali și oamenilor să decidă singuri în ce direcție să aibă loc reforma. Și, în baza acestui exercițiu, cumva să creștem încrederea în propriul sistem de administrație. Asocierea nu e o problemă legată doar de amalgamarea voluntară. În general, fie că vine vorba de asociații ale agricultorilor, asociații ale oamenilor de afaceri, asociații de profil, deci toate tipurile de asociere liberă, sunt destul de complicate în Republica Moldova, deoarece oamenii nu au încredere unii în alții. 

Tot ce a menționat și domnul primar, toate reproșurile care vin, vin exclusiv din această neîncredere pe care oamenii o au unii față de alții. Prin acest proces de amalgamare voluntară, am deschis porțile pentru un proces inovativ, un proces care are loc pentru prima dată în Republica Moldova și pentru care trebuie să avem răbdare. Cei care au inițiat amalgamarea voluntară sunt de fapt cei care sunt vizionari, care înțeleg că de fapt, viitorul este în asociere, viitorul este în cooperare. Viitorul este în eficientizarea structurilor administrative și servicii mai calitative pentru oameni. 

Care sunt principalele criterii de comasare a primăriilor când vorbim de amalgamare voluntară?

Primul criteriu este continuitatea teritorială, deci trebuie să existe hotar comun. Doi: o populație de minim 3000 de locuitori care rezultă din amalgamare. Și mai este un criteriu legat de distanță, pentru că nu toate serviciile pot fi prestate digital. Respectiv, distanța dintre localitatea îndepărtată și centru trebuie să fie de 25 de kilometri sau 30 de minute maxim de mers cu transportul auto. 

Am văzut că primăria Costești a invitat la amalgamare și o comună din raionul Cimișlia.  Astfel, dacă se amalgamează localități din diferite raioane, cum se răsfrânge acest lucru asupra prestării serviciilor? 

Dacă se amalgamează două primării din raioane diferite, atunci primăria care devine centru determină și în ce raion se va afla primăria nouă. Diferență calitativă între prestarea serviciilor de către raioane nu văd, mai ales între Cimișlia și Ialoveni. De principiu, pentru oameni nu contează care este raionul ce prestează serviciul, esențial este ca acel serviciu să fie prestat. Dar oricum, conform strategiei de reformă, urmează să fie propus maxim în 2026 de către guvern și un model de reformă la nivelul doi al administrației publice. Șansa ca numărul de raioane va fi păstrat este destul de mică. 

Adică va fi și o reformă a raioanelor? 

Sigur, da. Odată cu dialogul avansat cu Uniunea Europeană vis-a-vis de integrare, Republica Moldova va fi nevoită să se alinieze modelului european al regiunilor și asta are legătură directă cu reforma la nivelul doi. 

Cu ceva timp în urmă, IaloveniOnline a realizat în câteva localități din raion un vox la tema amalgamării. Deși oameni intuiesc necesitatea unor reforme, se tem totuși că localitățile mai mici vor fi discriminate, iar primarul unității comasate „va trage mai mult” la satul de reședință al Primăriei. Cum răspunde amalgamarea la aceste temeri?

Temerea respectivă este a doua cea mai frecvent întâlnită. Prima temere este distanța pe care o vor avea de parcurs oamenii până la centru. Deci, la temerea menționată se răspunde foarte simplu. În primul rând, oamenii aleg primarul. Acesta este un proces democratic deschis. În al doilea rând, pe lângă primar mai există consiliu local. Cred că oricare concurent electoral ar trebui să aibă pe lista de consilieri oameni din toate localitățile, pentru că așa se acumulează voturile. De fapt, noi avem deja unități administrativ-teritoriale amalgamate în Moldova. Toate comunele din Moldova sunt mai multe localități într-o primărie și nu există nicio problemă acolo cu reprezentarea. La doi ani de zile după comasare, dispare frica și nimeni nu se mai gândește cum a fost înainte. Asta pentru că în principiu un primar bun este un primar care lucrează pentru toți locuitorii din unitatea lui administrativ-teritorială. 

Pe lângă asta, ca să răspundem la această frică, o să încurajăm primăriile amalgamate și în curs de amalgamare să vină doar cu proiecte care se referă la toate comunitățile, ca să existe cumva acțiune la nivel de fiecare comunitate într-o anumită direcție. De exemplu, dacă este vorba de apeduct, atunci trebuie să aibă loc îmbunătățiri la apeduct în toate localitățile. Până la urmă, asta va consolida încrederea și mai degrabă o să unească decât o să dezbine. 

Am înțeles. Dar după finalizarea amalgamării vor fi și alegeri noi?

Da. Deci, sunt două decizii pe care trebuie să le ia Consiliul local. Prima decizie este de a iniția procesul care nu obligă la faptul că se va ajunge la amalgamare voluntară, dar deschide oficial portița pentru procesul de amalgamare voluntară. Ce înseamnă proces de amalgamare voluntară? Sunt, de fapt, două seturi de acțiuni foarte importante. Unul este informarea și consultarea comunităților, și al doilea constă în elaborarea acelei viziuni de dezvoltare. Și deja, dacă este elaborată, atunci ar fi foarte bine să se întâmple și unele măsuri vizibile pentru oameni, care rezultă din acel plan. Dacă se votează a doua decizie de către Consiliu, care este cea de amalgamare voluntară propriu-zisă, atunci Cancelaria de Stat avizează pachetul de documente, transmite în ședință de guvern un proiect de modificare a legii 764 privind hotarele administrațiilor publice locale, după care acesta merge în Parlament sub formă de amendament. Din momentul în care Parlamentul a votat și a intrat în vigoare modificarea legii, adică s-au schimbat hotarele, comisia Electorală Centrală se autosesizează și organizează alegeri locale noi. Pentru că noi am avut trei unități administrative teritoriale, de exemplu, și apare una în locul lor. Trebuie să fie legătură între voința cetățenilor și structura administrativă. 

Astfel, implementarea planului de dezvoltare a unității teritorial-administrative noi rămâne pentru următoarea administrație?

Desigur, e pentru următoarea administrație. Dar, dat fiind că acesta este un proiect care este pornit de primarii existenți și a fost votat de consiliile existente, șansa că acești oameni să nu se regăsească în lista de candidați este foarte mică, pentru că este un proiect comun. 

Din experiența actuală, care sunt fricile și reticențele primarilor legate de comasarea localităților?

Există două categorii de funcționari. Categoria care dorește să înceapă procesul de amalgamare voluntară și să îl aplice, și categoria care nu dorește. De ce nu doresc primarii amalgamarea? Probabil că este un amestec de interese personale cu o frică cronică legată de schimbare și cu lipsă de încredere în vecini. 

În plus, în hotărârea Guvernului 925, care este despre metodologia procesului de amalgamare voluntară, scrie foarte clar că primarii care nu mai sunt primari în urma procesului de amalgamare voluntară pot rămâne viceprimari în unitatea administrativ-teritorială nouă până la alegerile locale generale din anul 2027. Pentru a asigura o continuitate. 

Procesul de amalgamare voluntară a început nu demult. Avem deja istorii de succes despre unități teritorial-administrative amalgamate?

Avem trei grupuri de unități administrative teritoriale avansate în acest proces, de la care așteptăm decizii de amalgamare voluntară în anul 2025. Surprinzător, toate trei sunt pe malurile râurilor. Două sunt pe malul râului Prut și un grup pe malul râului Nistru. 

Are vreo legătură? 

Nu, e coincidență. Și, apropo, toate trei au probleme cu apeductul, chiar dacă sunt pe malurile râurilor. Deci e ceva care îi unește, de ce nu? Sunt clustere care vor să se amalgameze și la sud, și la nord, și în centru. Deci nu există niciun criteriu geografic pentru receptivitatea la reformă. Istoria de succes nu este propriu-zis amalgamarea voluntară, este dovada că oamenii din unitățile administrative teritoriale care s-au amalgamat au acces mai bun la servicii. În primul rând, vom încuraja colegii primari să creeze centre de prestare servicii pentru cetățeni, ghișee la fiecare primărie care se amalgamează, așa încât omul să vadă foarte clar că temerea cea mai mare, care ține de distanță, nu este fondată. Că de fapt, serviciile tot acolo o să rămână și o să fie o persoană specializată care o să le spună bună ziua și o să răspundă la telefon când oamenii vor avea vreo necesitate legată de servicii administrative. 

O întrebare care reiese din cele discutate. Să zicem că se amalgamează unitățile administrative în mod voluntar, după care la un moment dat va veni și reforma. Ce se va întâmpla cu unitățile acestea? Ele vor rămâne așa în rezultatul reformei sau le vor fi adăugate după niște criterii și alte localități? Ce se va întâmpla cu cei care nu doresc să se unească acum și o să rămână singuri?

Conform strategiei de reformă a administrației publice, reforma trebuie să aibă loc. Anul 2026 este data limită pentru guvern ca să fie adoptat modelul de reformă la nivel național, și la nivelul 1 și la nivelul 2 al administrației publice locale. Cel mai probabil, primăriile care s-au amalgamat voluntar ar trebui să beneficieze de stimulente considerabile din partea guvernului și vor rămâne până în anul 2030 în componența în care s-au amalgamat. Ceilalți continuă să trăiască până în anul 2026, până când Guvernul nu va spune care este modelul. Alegerile locale generale din 2027, conform logicii strategiei, ar trebui să aibă loc în baza modelului nou. Dar care o să fie modelul, va depinde de guvern. 

Adică s-ar putea să se schimbe configurația? 

Orice reformă determină schimbarea configurației. Întrebarea este cum o să aibă loc acest proces, cât de brusc și cât de adânc o să aibă loc acest proces? Nu e secret că până acum am avut un singur guvern care și-a asumat reforma administrației publice locale la nivelul 2 în toată istoria Republicii Moldova. Deci e o problemă de asumare politică. În al doilea rând, este vorba despre eficiența modelului, și porțiuni de informații și de lecții învățate le preluăm inclusiv din procesul de amalgamare voluntară. Sunt multe necunoscute care trebuie clarificate până când acest model este aplicat. 

Republica Moldova a început procesul de integrare europeană, iar în următoarea perioadă se așteaptă ca acesta să se intensifice. Mai exact, ne așteptăm ca țara noastră să beneficieze de fonduri pentru dezvoltare și îmbunătățirea infrastructurii. Care este rolul reformei teritorial-administrative în procesul de integrare? Vor avea primăriile consolidate vreun avantaj în procesul de accesare a fondurilor?

Da. Dacă nu vom avea primării capabile să pornească procedura de absorbție a fondurilor și să asigure gestionarea corectă a acestor resurse, o să suferim eșec ca și țară în procesul de integrare europeană. Pentru că integrarea europeană prin fondurile de preaderare este exact rețeta de dezvoltare a țării pentru o anumită perioadă. Iar după aderare, și fondurile structurale sunt o rețetă importantă. 

Este o oportunitate mare pentru Republica Moldova să adere la Uniunea Europeană, doar că pentru asta trebuie de lucrat nu numai la nivel central, dar și la nivel local. Amalgamarea voluntară și reforma administrației publice locale este gândită așa încât să ajute primăriile să fie cât mai aproape de a avea o șansă considerabilă de a atrage aceste fonduri. Atragerea fondurilor europene este în absoluta grijă a administrațiilor publice locale. La un moment dat, asta nu va mai fi o poveste, va fi realitate și vom avea nevoie de capacități la nivel local. 

Tradițional, în societatea noastră se consideră că, până la urmă, deciziile importante se iau tot la nivel central. Astfel, dacă la alegerile viitoare la guvernare vin forțe politice care au altă viziune asupra modelului de dezvoltare a țării, ce se va întâmpla cu amalgamarea și cu primăriile amalgamate? Există vreun plan de asigurare a continuității reformei?

Planul se numește Legea 225, care nu are termen de valabilitate. Respectiv, legea este în vigoare, procesul este în vigoare. Oricare guvern care va veni în Republica Moldova, oricum o să se confrunte cu aceeași problemă și o să fie nevoit să înțeleagă problemele administrației publice locale și să aplice o soluție. Soluția de moment este Strategia pentru Reformă a Administrației Publice 2023-2030. 

Până la urmă, reforma nu este pentru beneficii politice, cu toate că necesită voință politică. Este un proces menit să adreseze problema oamenilor și să îmbunătățească serviciile publice. Asta este pentru oameni, nu este pentru un partid, sau pentru un guvern sau altul. 

Vă mulțumim, domnilor, pentru timpul acordat și pentru informațiile pe care ni le-ați oferit! A fost o onoare să vă avem alături.

Pentru mai multe informații despre procesul de amalgamare voluntară și rezultatele actuale, puteți accesa Raportul anual de amalgamare pentru 2024 și pagina web a Cancelariei de Stat la rubrica dedicată procesului de Amalgamare voluntară.

De asemenea, dacă vă interesează cum ar arăta localitatea dumneavoastră în procesul de amalgamare a unităților teritorial-administrative, care ar fi centrul noii unități sau ce sumă ar putea fi accesată din Fondul de Amalgamare Voluntară a Localităților, puteți face o simulare în acest sens urmărind acest LINK.