Cine a provocat criza din Transnistria? Răspunsuri la 7 întrebări cheie

1. Cum a început „războiul gazului” între Kiev și Moscova?

Conflictul privind gazul între Rusia și Ucraina nu este unul deloc nou și datează încă de la începutul anilor 2000, iar neînțelegerea a fost întotdeauna însoțită de mai multe declarații privind datoriile Kievului și responsabilitățile pe care le are Moscova. Până în 2025, deși au existat anumite deconectări în țara vecină, părțile ajungeau la numitor comun, interesul de a prelungi înțelegerile fiind amiabil chiar și după 2014, când Rusia a provocat scindări teritoriale în Donețk și Lugansk.

Problema a devenit de nerezolvat pe 1 ianuarie 2025, când ultimul contract privind tranzitul (n. red.: semnat în 2019), semnat între ucraineni și ruși a expirat. Este evident că după începerea războiului din Ucraina în februarie 2022, autoritățile de la Kiev nu au putut renegocia acordul cu statul agresor.

2. Care este atitudinea Gazpromului față de Moldova?

Șantajul energetic a fost întotdeauna una dintre armele Kremlinului împotriva Moldovei și a altor țări post-sovietice. Luând în considerare tranzitul combustibilului albastru prin Ucraina, „războiul gazului” dintre Moscova și Kiev ne-a vizat de la independență și până nu demult. Plus la asta, concernul rus mai pune pe umerii Moldovei o datorie pe care Chișinăul nu o recunoaște. În contextul invaziei ruse în Ucraina, problema a devenit mai stringentă, deoarece era clar că administrația de la Kiev cel mai probabil nu va avea vreun acord cu o companie rusească, strâng legată de administrația lui Putin.

În 2021, fostul ministru Andrei Spînu și Alexei Miller au semnat prelungirea contractului de livrare a gazului în Moldova pentru 5 ani, cu achitarea în baza unei noi formule de calcul. De atunci lui Spînu i s-a tras și porecla „dominatorul”, datorită colegei sale Ala Nemerenco, care a analizat pe Facebook limbajul non-verbal al celor doi.

Revenind la document, Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică anunța atunci că potrivit înțelegerii „Gazprom se obligă să livreze, iar S. A. Moldovagaz se obligă să recepționeze și să achite gazele naturale în volum de 1 238 mil. m3, pentru alimentarea cu gaze naturale a părții drepte a Nistrului și 2 062 mil. m3  pentru partea stângă a Nistrului, astfel volumul total contractat de S.A. „Moldovagaz” constituie 3 300 mil. m3 de gaze naturale”.

Concernul rus nu a ținut cont de document, iar apoi a scăzut volumul gazului livrat, ca într-un final să avem 5,7 milioane de metri cubi zilnic, volum pe care autoritățile au decis să în transporte în Trannsnistria, pentru a cumpăra lumină mai ieftină de la centrala de la Cuciurgan. Oficialii de la Chișinău au anunțat de mai multe ori că partea dreaptă a Nistrului nu achită factura pentru această cantitate de combustibil albastru.

La sfârșitul anului 2024, ex-ministrul Energiei al Moldovei, Victor Parlicov, s-a întâlnit cu Alexei Miller de la Gazrom. Pe agenda discuțiilor s-a regăsit și subiectul livrărilor de gaz în Transnistria, iar partea rusă a sugerat Chișinăului să se înțeleagă cu Kievul.

3. Datoria (in)existentă a Moldovei sau cât vrea Gazprom să îi plătim?

Gazprom vrea de la Moldovagaz achitarea unei datorii de peste 700 de milioane de dolari. Din această sumă, mai mult de 400 de milioane reprezintă pretinse restanțe ale Chișinăului, iar circa 300 de milioane – penalități.

Chișinăul nu recunoaște datoria și, urmare a unui audit efectuat în 2023 de către specialiști din Norvegia și Marea Britanie, a anunțat că trebuie să achite doar 8,6 milioane. Rezultatele analizei însă nu au satisfăcut Gazpromul și concernul rus ne cere în continuare plata.

Speculațiile privind datoria mai sunt alimentate și de politicienii pro-ruși de la Chișinău, care insistă că țara nu și-a plătit factura de cânt au venit pro-europenii la putere. Auditul, însă, a arătat ă o bună parte a restanțelor datează din perioada 1991-2002.

4. De ce Moldova riscă să rămână în beznă și cresc tarifele la energie electrică?

Autoritățile din Moldova au oferi, din decembrie 2022, întreg volumul de gaz rusesc furnizat în țară separatiștilor stânga Nistrului, pentru a putea achiziționa curent electric de la Cuciurgan, la preț rezonabil. La sfârșitul anului 2024, liderul de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, semna un decret prin care puncta că dacă în regiunea nu va ajunge combustibil albastru, partea dreaptă a Nistrului va rămâne fără energie electrică.

După ce contractul de tranzit prin Ucraina a fost întrerupt pe 1 ianuarie 2025, centrala de la Cuciurgan a trecut pe cărbune. Rezervele pe care le avea atunci Tiraspolul trebuiau să ajungă pentru circa 30-50 de zile. Pentru a stopa deficitul din rețea în Transnistria au loc deja deconectări de până la 8 ore pe zi.

Republica Moldova achiziționează lumină din surse alternative, inclusiv de pe bursa europeană, unde prețurile sunt mai mari. Respectiv, și tariful la energie electrică a crescut până la 4,68 de lei/kw, însă există riscul unor deconectări, dacă nu va fi asigurat necesarul de consum.

5. Ping-pongul acuzațiilor și teatrul absurdului: Ce spun autoritățile de la Chișinău, Tiraspol și Moscova?

Tiraspolul insistă cu vehemență că administrația de la Chișinău nu vrea să îi ofere ajutor, pentru a soluționa criza umanitară. Aceasta a fost una dintre primele poziții oficiale, după ce la Gazprom s-a anunțat că vor fi oprite total livrările în Republia Moldova. Vadim Krasnoselski și Vitali Ignatiev s-au grăbit să facă declarații acide și să acuze autoritățile constituționale că nu vor să identifice soluții, pentru a ajuta malul stâng, dar și localitățile de pe malul drept.

Au urmat informații de la Guvernul și Președinția Moldovei. Maia Sandu a anunțat că Rusia putea livra gaz prin conducta Turkstream, ocolind Ucraina, dar încalcă unilateral contractul valabil până în 2026. Premierul Dorin Recean a mai dezvăluit că separatiștilor li s-a propus ca autoritățile constituționale să organizeze achizițiile de pe bursă, dar drept răspuns Chișinăul a primit refuz.

Întâmplător sau nu, după aceste declarații la Chișinău a ajuns șefa OSCE Elina Vantolen. Liderul de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, s-a justificat rapid în fața ei și a spus că, de fapt, transnistrenii nu pot face achiziții de pe bursă, pentru că nu au conturi în dolari și euro. Și această minciună a fost demontată la Chișinău. Șeful Moldovagaz, Vadim Ceban, a puntat că Tiraspoltransgaz trebuie să achite în lei moldovenești și că anterior liderii separatiști au avut asemenea experiență.

Vadim Ceban mai consideră că problema livrărilor de gaz în Transnistria a depășit competența Gazprom și Moldovagaz. Oficialul a declarat în studioul RLIVE TV că la întrevedere ex-ministrului Energiei Victor Parlicov cu șeful Gazprom Alexei Miller, care a avut loc pe 25 noiembrie 2024, omul de afaceri rus nu a informat funcționarul moldovean despre eventuale sistări ale livrărilor de gaz.

„Deciziile cred că nu sunt luate la Gazprom. Situația este trecută de competențele Moldovagaz și Gazprom, în opinia mea. Argumentele invocate de Gazprom sunt comerciale, pretinsa datorie sau solicitarea datoriei. Dar astăzi, dacă Gazprom nu poate recupera, nimeni nu interzice să vină să execute aceste decizii prin instanță”, a menționat Vadim Ceban la emisiunea „Rezoomat” cu Ileana Pîrgaru.

De la Moscova se aude „наша песня хороша, начинай сначала”. Dmitrii Peskov și Maria Zaharova au acuzat autoritățile din Moldova și din Ucraina că, de comun cu Occidentul, au lăsat Transnistria fără gaz. Purtătoarea de cuvânt a diplomației ruse chiar a numit „neonazism” situația, pe când ambasada rusă de la Chișinău a emis un comunicat în care a reiterat narativele manipulatorii ale Kremlinului, cu referire la criza energetică din Moldova.

Urmare a declarațiilor făcute de misiunea diplomatică a Rusiei la Chișinău, Ministerul Afacerilor Externe a condamnat falsurile lansate și l-a convocat pe însărcinatul cu afaceri Alexandr Andreev, căruia i s-a comunicat „poziția clară și fermă a Republicii Moldova privind caracterul inacceptabil al declarațiilor false, care au drept scop subminarea stabilității politice și economice a țării noastre”. Funcționarul a refuzat să răspundă la întrebările reporterilor, după întrevederea cu reprezentanții diplomației de la Chișinău.

6. Ce urmează?

Oamenii sunt preocupați cel mai mult cum vor trece de iarnă și ce sume vor avea în facturi. Este evident că populația are nevoie de siguranță și confort, dar și de stabilitate, însă s-a pomenit în situația când nici una dintre aceste necesități nu îi poate fi acoperită.

În lipsa gazului, autoritățile separatiste vor trebui să identifice resurse pentru a le suplini sau regiunea riscă să rămână, pe lângă gaz și căldură, complet și fără lumină. O soluție ar fi ca transnistrenii să cumpere cărbune din Ucraina, în schimbul curentului electric. Subiectul a fost discutat de Maia Sandu cu Vladimir Zelenski, însă pentru a implementa asemenea soluție este nevoie atât de acordul Tiraspolul, cât și al Moscovei.

Vicepremierul pentru Reintegrare Oleg Serebrian și așa-numitul ministru transnistrean de externe Vitali Ignatiev urmau să aibă o întrevedere în următoarele zile, pentru a discuta despre criza umanitară. Oficial, Biroul pentru Reitnegrare anunța că funcționarii de la Chișinău și Tiraspolul discută încă despre organizarea reuniunii, însă în culise se vehiculează deja că probabil întrevederea nu va avea loc.

Ar fi Tiraspolul pregătit să recunoască achizițiile de pe bursă drept salvare pentru regiune?

Dacă în privința lui Krasnoselski mai putem crede că va accepta asemenea scenarii, puțin probabil ca la Kremlin să se ofere undă verde pentru o eventuală soluționare a crizei.

Canalele de Telegram pro-rusești au început să lanseze informații precum că Moscova ar urma să reia livrarea gazului în stânga Nistrului, dar va condiționa transnistrenii să nu vândă electricitate pe malul drept. După toate acuzațiile lansate de comun cu Tiraspolul la adresa Chișinăului, Kremlinul ar putea încerca din nou să se poziționeze drept salvator, după o criză creată artificial și câteva săptămâni în care a ținut zeci de oameni în frig și întuneric. Totuși, oficial nu au existat încă declarații despre publice despre asemenea decizii de la Moscova, nici în Rusia, nici pe ambele maluri ale Nistrului.

Trebuie să menționăm și faptul că, în perioada 10-14 ianuarie 2025, Vadim Krasnoselski a vizitat Rusia. Public deoamdată nu s-a anunațat ce a vorbit cu oficialii de la Moscova și ce întrevederi a avut.

7. Cât costă Chișinăul să scape de șantajul energetic al Rusiei și din ce va trăi Transnistria, dacă nu ne mai vinde lumină?

Prețul pentru a ne debarasa de influența energetică a Rusiei îl vom vedea în facturi. Moldova are stocuri de gaz până în primăvară, iar în ultimele săptămâni a demonstrat că poate rezista și lipsei curentului electric din Transnistria, cumpărând lumină de pe bursă.

Premierul Dorin Recean a promis că în următoarele șase luni nu vom avea noi creșteri de tarife.

Totuși, facturile au devenit deja mai mari și golesc buzunarele populației. Plățile crescute pentru lumină și căldură vor fi prețul pe care malul drept al Nistrului îl va plăti pentru independența energetică. Subiectul este unul sensibil pentru cetățeni și ar putea deveni un nou narativ de manipulare, în ajunul parlamentarelor din 2025, iar actorii pro-ruși de la Chișinău nu vor ezita să folosească situația pentru a-și crea imagine și dividende politice.

Liderul separatist a recunoscut recent că pentru regiune gazul rusesc a fost „ajutor umanitar”, iar Dmitrii Peskov s-a scăpat cu vorba și a declarat că transnistrenii supraviețuiau datorită furnizărilor de la Gazprom.

În situația când Transnistria va primi gaz, dar nu ne va vinde lumină, administrația separatistă va pierde o bună parte din venitul la așa-numitul buget. Cum va acoperi Tiraspolul gaura de „sute de milioane de euro” (n. red.: declarația lui Vadim Krasnoselski despre valoarea anuală a achizițiilor de curent electric pe care Chișinăul îl făcea din stânga Nistrului)?

Așteptăm răspunsuri de la oficialii din stânga Nistrului. Dar suntem convinși că vor fi din nou acuzații copiate din discursurile Mariei Zaharova.

Victoria Laur